- desmintí
- loochenen [v], ontkennen [v]
Papiamento - Hollandsk ordbog. 2008.
Papiamento - Hollandsk ordbog. 2008.
minciună — MINCIÚNĂ, minciuni, s.f. 1. Denaturare intenţionată a adevărului având de obicei ca scop înşelarea cuiva; neadevăr. ♢ expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A… … Dicționar Român
minţi — MINŢÍ, mint, vb. IV. 1. intranz. A face afirmaţii care denaturează în mod intenţionat adevărul, a spune minciuni. ♢ expr. (fam.) Minte de stinge (sau de stă soarele n loc, de ţi stă ceasul, de ngheaţă apele), se spune despre un om foarte mincinos … Dicționar Român